În cadrul chirurgiei ortopedice, presiunea de sub picioarele este una dintre cele mai importante metrice utilizate pentru urmărire progresului recuperei, datorită relevanței sale în procesul de vindecare al procedurilor ortopedice. Măsurarea activităților de suport al greutății în faza postoperatorie a chirurgiilor de bunionectomie sau fuziune a coapsei se realizează folosind inserți sensibili la presiune sau plăci de forță, care ajută să se asigure că pacienții nu depășesc limitele sigure de presiune pentru zona operată. De exemplu, în timpul rehabilitării reconstrucției LAC (ligament cruciat anterior), este sigur să se crească progresiv presiunea pe partea anterioară a piciorului pe o perioadă de șase săptămâni până la un anumit limită, pentru a permite trecerea de la suportul parțial al greutății la suportul integral. Această informație contribuie, de asemenea, la detectarea modelelor de mers compensatorii, cum ar fi mutarea greutății spre partea laterală a piciorului din cauza dureroasă, ceea ce este prejudicial și poate duce la condiții secundare ulterioare, cum ar fi sindromul fasciei iliotibiale. Prin măsurarea obiectivă a procesului de vindecare, monitorizarea presiunii de sub picioare îmbunătățește precizia legată de complicații și îmbunătățește planificarea etapelor de rehabilitare.