Analiza mersului este o evaluare detaliată a modelelor, mecanicii și dinamicii mersului uman, acoperind întregul ciclu al mersului, de la momentul în care un picior atinge solul până la următoarea atingere a aceluiași picior. Această analiză folosește o combinație de tehnici de observare și tehnologii avansate - cum ar fi sistemele de captură a mișcării, plăcile de presiune și senzorii de forță - pentru a măsura parametrii importanți, inclusiv lungimea pasului, frecvența pasului, unghiul de progresie al piciorului, amplitudinea de mișcare a articulațiilor și distribuția presiunii pe picior. Obiectivul este de a înțelege modul în care corpul coordonează mișcarea picioarelor, picioarelor, șoldurilor și trunchiului în timpul mersului, identificând atât funcționarea normală, cât și abaterile care pot indica probleme subiacente. În practica clinică, analiza mersului este utilizată pentru a evalua pacienții cu afecțiuni care afectează mobilitatea, cum ar fi accident vascular cerebral, boala Parkinson sau leziuni musculoscheletale. De exemplu, o analiză poate revela că un pacient care a suferit un AVC are un mers circumducție (balansarea piciorului spre exterior pentru a evita atingerea solului) cauzat de slăbiciunea flexorilor șoldului, ghidând dezvoltarea unui plan de reabilitare axat pe întărirea acestor mușchi. Datele pot urmări și progresul în timp, evidențiind îmbunătățiri în simetria mersului sau echilibru pe măsură ce pacientul se recuperează. În ergonomie și proiectarea încălțămintelor, analiza mersului contribuie la dezvoltarea de produse care susțin mecanica naturală a mersului. Identificând punctele de presiune în timpul atingerii călcâiului și desprinderii degetelor de la picioare, producătorii pot crea încălțăminte cu amortizare localizată sau susținere pentru boltă plantară, reducând riscul apariției de bătături, galusi sau dureri de picior. Pentru adulții în vârstă, analiza ajută la crearea de încălțăminte care să sprijine stabilitatea, diminuând riscul căderilor. Analiza mersului are și un rol în sănătatea publică, studiind modul în care factori precum obezitatea, îmbătrânirea sau alegerea încălțămintei afectează modelele de mers și mobilitatea generală. Cercetările din această arie contribuie la dezvoltarea unor strategii de promovare a stilurilor active de viață și de prevenire a dizabilităților legate de mobilitate. Cuantificând interacțiunile complexe implicate în mers, această analiză oferă o bază pentru intervenții personalizate, proiectarea de produse și inițiative de sănătate publică, având ca scop îmbunătățirea eficienței și confortului în timpul mersului.